speculâr  spe|cu|lâr  [CO]

  1. adi. che al è compagn o corispondent come la imagjin di un spielila publicazion di tescj cun bilinguisim speculâr, vâl a dî cun tescj che a son un il spieli di chel altri, che a àn il stes contignût in dôs lenghis (Sandri Carrozzo, Cuintri dal bilinguisim speculâr)