sgobâ  sgo|bâ  [CO]

  1. v.tr. [BF] pleâ injù[...] la ue che adasin / e sgobe i vidiçons (Pieri Somede dai Marcs, Sagre di gnocis)
  2. v.tr. [BF] puartâ su la schenechel beât predi al à scugnût rassegnâsi a montâ in grope dal so muini sence siele e sence stafis, e il puar muini a sgobâlu sù a sachemulin fin a Sant Zuan (Giovanni Gortani, La paùre - Une gnot intun segrât)
  3. v.intr. fâ fadie, impegnâsi tal lavôrsopressâ, cogâ... insume sgobâ ben e no mâl, de matine a buinore fin sul tart (Ercole Carletti, Mariute); "Anute, ven ca culì, fiute, tu sarâs strache, a tu âs sgobât avonde" (Maria Gioitti del Monaco, Arbe mate)