sable
sa|ble
[CO, TS]
-
s.f.
arm.
arme blancje, lungje, cun lame a pene arcade o in cualchi câs drete, fate par ferî di tai, di ponte e in part di cuintritai:
lis fodris de lis sablis e baionetis si netin cu la cera nera (Antoni Brumat, Compendi di ducj i contegnos pal soldât comun tant in guarnigjon, come in cjamp devant il nemì, cul zurament e i articui di vuera);
e jo se permetês, farai da zudis / se a sostignî l'atac saran capaçs, / che sein armâts di sclop, e sablis nudis (Pieri Çorut, Il lôf di Luncjamp);
une sable di cavalarie (Roberto Ongaro, Cretevierte)
-
sport
arme e specialitât de scherme li che si pues tocjâ di tai, di ponte e, par un tierç de lungjece de lame, di cuintritai, li che i colps ricognossûts a puedin tocjâ il cuarp de cinture insù, il cjâf e i braçs:
a saran dôs lis furlanis a rapresentâ i colôrs de Italie: Michela Battiston inte scuadre di sable e Mara Navarria [...] intal concors individuâl e a scuadris di spade (Walter Tomada, La sfide a cinc cerclis di Mara Navarria)