riscjel  /-èl/  ris|cjel  [AF]

  1. s.m. (var.) viôt ristiel la cuantitât di fen che a si pos cjapà sù cul riscjel (Linda Picco, I tais dal fen e la mede tal cumun di Bordan); viodi se mai fos câs di vierzi il clostri del riscjel (Giovanni Gortani, La sbigule - Une gnot tun broili)