passizîr pa|ssi|zîr [CO]
-
adi.
[BF]
che al passe in curt, che al dure pôc:
se jere une robe passizire no impuartave (Zuan Morsan, Zovin di lune)
Var. passazîr , spassizîr , spassazîr - s.m. [BF] cui che al passe, che al viaze, che al va ator
- s.m. cui che al ven puartât ator intun mieç di traspuart: a cressin i passizîrs che a cirin di viazâ su lis corieris dal traspuart public cence paiâ il biliet (Redazion il Diari, Passizîrs imbroions)