parisin  /-ìn/  pa|ri|sin  [CO]

  1. adi. de citât francese di Parîs[Anna Augusta Michieli] e à recitât cun diviersis compagniis talianis, cun dute probabilitât rivant al culmin de sô cariere di sucès a flanc di Tommaso Salvini, te trionfâl tournèe parisine dal 1877. (Bepi Agostinis, Storie e cronistorie dal teatri in Friûl)
    Var. parigjin
    1. adi., s.m. che, cui che al è nassût o che al è a stâ a Parîsal conte di vê fat zirâ la ciribicocule a dutis lis parisinis cuant che al jere là vie a fâ il svuatar tune locande (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini); al jere lât daûr de mode des barbis dai zovins parisins, chei che pôc timp prin, ta chel Mai plen di gnovitâts provisoriis, a vevin samenât vie pe lôr citât un davoi (Agnul di Spere, Zûcs di Istât)