muscolâr
mus|co|lâr
[CO, TS]
-
adi.
anat.
dai muscui, formât di muscui, che al forme i muscui, che al à a ce fâ cui muscui e v.i.:
la ativitât muscolâr e je nule (l'individui al è in paralisi) (Franc Fari, Il cjâf dai furlans);
lis vacjis a mangjin prodots che lôr no son nassudis par mangjâ: concentrâts, insilâts di blave e soie – une volte, prime de epidemie di BSE, ancje farine di cjar… – di mût di aumentâ la masse muscolâr e la produzion di lat (Stefania Garlatti Costa, I cjamps di blave? Un desert ecologjic)
Var. musculâr