ledrâ1  le|drâ  [CO, TS]

  1. v.tr. agr. (ancje ass.) cuvierzi il pît di une plante cu la tiere mote cu la sape, ingrumâ la tiere mote tor des plantisal è il forment di taiâ, il sorc di ledrâ, cualchi cjamput di seâ (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini); Eliseo dut in aghe, cu la schene rote a fuarce di stâ pleât a ledrâ (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
    Sin. dâ la tiere
    Var. ladrâ , redrâ , radrâ
  2. v.tr. [BF] (fig.) cuvierzi ancje no di tiere