jaculatorie  /-ò-/  ja|cu|la|to|ri|e  [CO]

  1. s.f. preiere o invocazion ae divinitât, curte e in gjenar ripetude une vore di voltisa butin par tiere il sâl benedet o ancje la aghe de Pifanie, o a metin i vistîts par ledrôs, o a recitin jaculatoriis [cuintri des magjiis] (Gjigji Gjeromet, Presentazion - Friûl des culinis III)
    Var. gjaculatorie
    1. (eufem.) espression di ofese e rabie cuintri de divinitât
  2. s.f. frase di preiere o di comant, in gjenar ripetude tantis voltis
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl