iriverence  /-èn-/  i|ri|ve|ren|ce  [CO]

  1. s.f. mancjance di riverence, di rispietla ultime domenie di carnevâl, fieste de Madone balarine - cussì clamade, sence ombre di iriverence pe nestre Sante Mari, nome par vie che e colave sul finî dal carnevâl (Osiride Secco dai Juris, Tarcint di une volte)
    Var. inriverence , iriverenzie , inriverenzie
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl