inrimpinît in|rim|pi|nît [BF]
-
adi.
pleât a forme di rimpin:
il cocolâr ne che al bute ne che al mene e al è ancjimò cui ramaçs inrimpinîts, neri e ruspiôs come che al fos inglaçât inte sô scusse di Unviar (Catarine Percude, La rosade di sant Zuan)
Sin. rimpinît