inmiserî  in|mi|se|rî  [CO]

  1. v.tr. butâ in miserie o intune cundizion meschinea àn orientât il belanç de Regjon viers infrastruturis e intervents inutii e/o fantasiôs ma simpri ultracostôs che a àn inmiserît cussì la nestre cjare autonomie (Fulvio Mattioni, Autonomie cence risorsis: e sarà dure ripiâsi de emergjence)
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl