informatiche  /-mà-/  in|for|ma|ti|che  [CO, TS]

  1. s.f. sient. sience e tecniche de racuelte e elaborazion eletroniche di dâtsla sô passion pes tecnologjiis, pe logjiche e pe algjebre a doi valôrs lu à puartât a cjatâ lavôr intal cjamp de informatiche (Raffaele Serafini, Cuatri stagjons dal an, Contis de disincressite)
    1. chê sience tant che materie di insegnament o facoltât universitarieo pensi massime aes facoltâts sientifichis, a informatiche, a inzegnerie (Dree Valcic, Si podeve olsâ di plui: no molarìn mai di cirî di fâlu)
    2. categorie di prodots che si fondin su chê sience e tecniche, che a coventin pe racuelte e pe elaborazion eletroniche di dâts