infondi /-ò-/ in|fon|di [CO]
- v.tr. fâ jentrâ dentri, fâ lâ indentri, insot, soredut te anime o te ment: cul so predi indevant, / che ju va confortant / cu lis lezions de nestre religjon, / e ur infont grât a grât / fede, union, sperance e caritât (Pieri Çorut, Ino a la crôs); i uciei che a svoletin, ti infondin une voie tâl di sentâti alì che tu sês par stâ a cjalâ il mont cu lis mans su la panze (Meni Ucel, La "Fieste dai Roncs")