infeudâsi in|feu|dâ|si [CO, TS]
- v.pron.intr. stor. di un teritori e di une comunitât, sometisi al dirit feudâl, deventâ feut sometût a un siôr che al è sot dal sovran
- v.pron.intr. stor. di un siôr, stabilîsi tun teritori tant che feudatari: rapresentant de rame dai siôrs di Darcjan che si veve infeudade intal cjistiel di Murùs, Marc al è stât l'ultin puartebandiere dal stât patriarcjin furlan (Carli Pup, Storie e liende di Marc di Murùs)