inevitabil  /-à-/  i|ne|vi|ta|bil  [CO]

  1. adi. che no si pues evitâ, che al scuen rivâ o sucedi o fâ une azion par fuarceal è inevitabil che un furlan che al lei cheste traduzion al fasi confronts cul origjinâl talian (ducj, o pôc o trop, o vin studiât Dante a scuele) (Laurin Zuan Nardin, Pierluigi Visintin ancjemò cun nô)
  2. s.m. ce che no si pues evitâ, che al scuen o sucedi o fâ une azion par fuarce, soredut cun risultât negatîfdenant di chest destin, a laressin di bande lis fisimis e lis antigaiis, a pensaressin a timp a preparâsi al inevitabil (Josef Marchet, Su altris fondis)
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl