indurmîsi in|dur|mî|si [FÛ]
-
v.pron.intr.
no vê nissune considerazion, nissun rivuart, nissun interès par alc o par cdn.:
cui fâs debits e si induar. / E se mai cualchi figure / lu citàs a la Preture / lui ti nee fin la scriture (Vincenzo Luccardi, Florean dal Palaç, II, 10)
Sin. freâsi , sbatisi , indrumî
Var. induarmîsi