incjastrâsi  in|cjas|trâ|si  [CO]

  1. v.pron.intr., v.pron.tr. blocâsi intune posizion, in corispondence di altris tocs mecanics o struturâi o in câs ancje di ostacuiune sere, pe primure, il cjar si è incjastrât a mieç puarton (Ivano Urli, Il mus di Tite)
    Sin. incugnâsi
  2. v.pron.intr. (fig.) ancje di alc di imateriâl, jentrâ e cometisi just o a fuarce jenfri plui elementscu la partence di Martin o sintii che une vere paradane si jere incjastrade jenfri dôs epuchis de mê vite (Carlo Sgorlon, Il dolfin)
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl