incision  /-òn/  in|ci|si|on  [CO]

  1. s.f. azion e risultât di incidi, di fâ un segn cuntun imprest spiçât intune superficie durei bancs di len e il telâr de lavagne a jerin plens di incisions di britulin, fatis di gjenerazions di students (Carlo Sgorlon, Ombris tal infinît)
  2. s.f. [CO, TS] art tecniche grafiche li che si fasin segns intune lamine di materiâl dûr, che pal solit dopo si dopre par fâ stampislis tecnichis dopradis di Poz a son un grum svareadis: dissen, piture, incision, mosaic, vereadis (Gabriele Zanello, Poz: l'ultin morâr)
    1. opare otignude cun chê tecnichela Rome des incisions dal Piranesi (Checo Tam, Rome: la citât eterne)
  3. s.f. [CO, TS] chir. tai chirurgjic par vierzi une membrane organiche
  4. s.f. [CO, TS] tecn. realizazion di supuarts, pal solit discs, cun segns ingjavâts o fats in altre maniere che a puedin jessi lets di aparâts specifics par riprodusi musiche o sunsae fin ce si vincial? No bêçs, ma la incision di un album (Jan Toti, Reality furlan)
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl