incartelâ in|car|te|lâ [BF, TS]
-
v.tr.
marang.
cuvierzi un mobil o alc altri cun cartele di len, cun len biel sutîl tra i 8 e i 10 mm:
no si limbele a sdavàs vie, no si incartele pal gust nome di fâ mostre (Eugjeni Marcuç, Liende a Sant Zuan)
Cfr. rimessâ