impresari  /-à-/  im|pre|sa|ri  [CO]

  1. s.m. cui che al è paron di une imprese, di une dite, soredut di costruzionstal prin i manoâi che a lavoravin cun lui no lu vevin in simpatie pensant che al rivàs sul lavôr prime di chei altris par fâsi viodi cul perît o cul impresari (Carlo Sgorlon, Prime di sere); i impresaris di Biningen, fate la vore [di restaurâ lis cjasis], cumò lis fitavin cjaronis (Alan Brusini, I afârs di Gjildo); lui, par altri, al veve za dâts in man i lavôrs [pal monument] al impresari e al veve za consultât pal bust dal cont un artist di Vignesie (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve)
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl