imensitât
i|men|si|tât
[CO]
-
s.f.
estension une vore grande, che no si pues misurâ:
planure e mâr dute une imensitât / e là tal mâr il sflandôr del tramont (Enrico Fruch, Ariccia)
Var. inmensitât
-
estension o dimension ancje no spaziâl, che no pues jessi misurade, che no à fin:
a vivin te imensitât e tal sflandôr di Diu (Antoni Beline, Sant Jacum, là che al finìs il mont)
-
s.f.
ancje cun iniz. maiusc., l'univiers e la eternitât tant che entitât fisiche e metafisiche:
al Grant Podê che a us rêç, pûr stant scuindût, / butaitsi tel Grant Braç, cun umiltât: / ricognossêtsi un Et de Imensitât (Argeo, De profundis)