imbarlumîsi im|bar|lu|mî|si [BF]
-
v.pron.intr.
pierdi, par un pôc, la capacitât di viodi ben, soredut pe grande lûs improvise
Sin. inceâsi
Var. imberlumîsi
Cfr. sturnîsi- (fig.) pierdi, par un pôc, la capacitât di pensâ, di fâ, di reagjî, soredut pe maravee, ma ancje pe strache, pal alcul e v.i.