imbarlumîsi  im|bar|lu|mî|si  [BF]

  1. v.pron.intr. pierdi, par un pôc, la capacitât di viodi ben, soredut pe grande lûs improvise
    Sin. inceâsi
    Var. imberlumîsi
    Cfr. sturnîsi
    1. (fig.) pierdi, par un pôc, la capacitât di pensâ, di fâ, di reagjî, soredut pe maravee, ma ancje pe strache, pal alcul e v.i.
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl