golete  /-lè-/  go|le|te  [BF]

  1. s.f. façolet di meti tor dal cuelvuei puartâ golete nere, / vuei puartâle di ogni dì, / che il gno ben l'à di lâ in guere / fra lis armis a murî (Popolâr - Valentino Ostermann, Vuei puartâ golete nere - Villotte friulane); [...] un cjapelat / di stran sul cjâf, intai pîts i scarpets; / une golete intor al cuel, la ombrene / che mi serf di baston... eco Corvat (Pieri Corvat, O soi a Tumieç)
    Sin. golet
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl