furlanâ fur|la|nâ [CO]
- v.intr. fevelâ o scrivi par furlan, doprâ la lenghe furlane: plui di cualchidun al riduçave a sintî chel omenon cu la muse rosse a strambolotâ par talian. [...] "Ma no puedial furlanâ? Al sarès miôr, no?" (Checo Tam, Lis pinessis); chi in citât si sint pûr a furlanâ (Jolanda Mazzon, Cungjò Friûl)