fruçonament /-ènt/ fru|ço|na|ment [CO]
-
s.m.
(ancje fig.)
azion e risultât di fruçonâ, di fruçonâsi o di jessi fruçonât, di rompi, di rompisi o di jessi rot in plui tocuts:
chest fruçonament de minorance ladine nol è stât comedât di nissune ministrazion statâl o regjonâl (Matteo Taibon, I ladins des Dolomitis)
Sin. sfruçonament
