frontespizi
/-pì-/
fron|tes|pi|zi
[CO]
-
s.m.
[BF, TS]
arch.
ornament parsore di puartis e barcons su la façade di un edifici
Var. frontespici
, frontispici
, frontispizi
-
s.m.
prime pagjine di un libri:
la straordenarie e rarissime edizion de Hypnerotomachia Poliphili publicade inte buteghe di Aldo Manuzio intal Dicembar dal 1499, e puarte intal frontespizi un epigram latin (Redazion La Patrie dal Friûl, Dree Maron)
-
s.m.
[BF]
(scherç.)
cerneli, part de muse jenfri i ceis e il tacâ dai cjavei:
a la fie i son dreçâts i riçots sul frontespizi (Vincenzo Luccardi, Florean dal Palaç, IV, 10)
-
aspiet esteriôr:
[...] chei zovins - cence judizi, / che si inamorin - di un frontespizi. / E li si fermin - cence curâsi / se son furnidis - di chê bontât / plui necessarie - de la belece (Zaneto, Torne la paroncine)