fracâle    [CO]

  1. v.pron. (scherç., iron., zerg.) fâ alc che si capìs dal contestno sai di ricuardâmi, in vite mê, che cualchidun al sei mai vignût a maridâsi culì dentri: ducj si lave a fracâle là jù, te Plêf (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini)
    Sin. fâle , petâle
  2. v.pron. fâ alc in dam o a dispiet di cdn. altri"Mostro di om, me à fracade!" (Luigi Gortani, Meni Fari)
    Sin. fâle , petâle
Components: