foiet  /-èt/  fo|iet  [CO, TS]

  1. s.m. agr. fueam sec che si dopre par fâ il jet des bestiistal bosc, cui zei, i levin a legnos, scuarços, tapos, tapons, bruscjos, risclo, foiet (Elina Faleschini, Ju fruts di un viaç a Gjiviano); mi menâr tal foiet dingja las luar zocalas, e i durmii fin tal daman as vot (Bepo Rupil, Lu fouc voladi); ce pôc che i sin, Signôr, / un grumut di vues / vuê fueas / e doman foiet (Giorgio Ferigo, Lisuta)
    Sin. frindei