falconîr fal|co|nîr [CO]
- s.m. cui che al arleve o al domee falcons o altris uciei di prede e ur insegne a cjapâ predis pal cjaçadôr: i miei antenâts feudataris no jerin lôr a cjapâ i uciei, a vevin fameis e falconîrs par chel servizi (Carlo Sgorlon, Il dolfin)