elenic  /-lè-/  e|le|nic  [CO]

  1. adi. de Grecieducj i autôrs elenics a cognossevin lis oparis omerichis cun grande competence e si riclamavin a chês ancje di là dai tiermins de poesie eroiche (Sandri Carrozzo, Pierluigi Visintin, Jentrade de Odissee); la art eleniche e je antropocentriche par jessi ancje sience de nature (Adrian Cescje, Viaç aes origjins dal Logos)
    Sin. grêc