distracât dis|tra|cât [CO]
- p.pass., adi. viôt distracâ , viôt distracâsi
-
adi.
che al è tornât in fuarcis:
tal indoman a seressin partîts par Milan ben distracâts e in fiere a varessin podût zirâ e viodi dut come cu va (Angelo Covazzi, In viaç cun Stanišić)
Sin. polsât
