defalcâ de|fal|câ [BF, TS]
- v.tr. burocr., amin. viôt difalcâ : Vignesie e disfurnive e arudave i nestris boscs pai siei cantîrs e par plantâ i pâi in lagune e no solevave nancje cuntun dêt boscarûi e menaus, defalcant lis tassis (Pieri Piçul, Storie dal popul furlan)