cuintrebandâ cuin|tre|ban|dâ [CO]
- v.tr. viôt cuintribandâ : al vedeve a issî fûr e tornâ dentri di un continuo ciertis botis neris di lamerin di fier, e lis vuardiis dal dazi a no incurâsi mai di lôr, che podevin cuintrebandâ a plasê (Giovanni Gortani, Un gustâ diplomatic)