cuietece /-tè-/ cu|ie|te|ce [CO]
-
s.f.
cundizion di cui o di ce che al è cuiet, calm, che nol è cjapât di gnervôs, conturbie, passion, moviment e v.i.:
[…] massime cumò che il piês de mê vite al è passât e che o speri di vê cuistade cuietece e pazience (Gianni Gregoricchio, Trê feminis)
Sin. cuiete , calme , trancuilitât