cuatricent  /-è-/  cua|tri|cent  [AF]

  1. s.m. numar che al corispuint a cuatri centenârs e segn che lu rapresente
  2. adi.num., pron.num. in cuantitât di cuatri centenârs di unitâts, ancje cun valôr sostantivât o cun sostantîf sotintindûtsi tachin a fâ sù une sdrume di cjasis che tai prins agns Setante a son almancul cuatricent (Rino Gubiani, Studi da la evoluzion dal paisaç mediant i toponims); o i miei antenâts no son stâts bogns di nuie, nancje di cuistâ un cjamp in cuatricent agns, o che invezit i vuestris antenâts […] par cuatri secui ur àn tignût il pît sul cuel (Riedo Pup, I furlans e i parons); "Trop svelte corie une machine? Cent? Cent e cincuante? Dusinte? Ma un tren! Ancje a tresinte, a cuatricent, a cinccent…" (Stiefin Morat, Donald dal Tiliment)
    1. adi.num., s.m. ancje cun valôr di ordenâl o identificatîf intune serie o intune categorie
      Sin. sîscentesim
  3. s.m. [BF] ultin an dal cuart secul, in gjenar intindint dopo di Crist
    1. [BF] pal solit cun iniz. maiusc., il secul cuint dopo di Cristil pape al scomence, sul tacâ dal Cuatricent, a mandâ cualchi epistule al vescul di Aquilee par clamâlu al ordin, par invidâlu a ubidî (Sandri Carrozzo, "Tata, ma chês a son stelis")
    2. [FO] pal solit cun iniz. maiusc., il secul decim cuint dopo di Crista cjaval tra il Cuatricent e il Cinccent la nobiltât furlane si cjate dividude in dôs fazions (Carli Pup, Il Friûl de Joibe Grasse dal 1511); Te glesie di S. Laurinç in Mont di Buie o vin un Cicli marian forsit za dal Cuatricent (Bepi Agostinis, Storie de art in Friûl)
      Sin. mil e cinccent
  4. s.m.pl. [TS] sport specialitât de corse o dal nadâ su la distance di cuatricent metrisla finâl dai cuatricent
    Sin. cuatricent metris