cuarantene
/-tè-/
cua|ran|te|ne
[CO, TS]
-
s.f.
med.
dade di timp, in origjin di cuarante dîs, che cdn. al à di restâ isolât par che nol slargji malatiis infetivis:
Ellis Island, la isule nomenade di Manhattan dulà che a vevin di restâ in cuarantene ducj i imigrâts che a rivavin de Europe (Dree Venier, Un mont dut furlan)
-
cundizion di cui che al è isolât par no slargjâ une malatie infetive:
a coventarès almanco di metile in cuarantene (Guido Antonioli, I, 26, Florean dal Palaç)
-
s.f.
[BF]
complès di cuarante o plui o mancul cuarante elements
Sin. cuarantine