crotarie2  /-ì-/  cro|ta|ri|e  [CO]

  1. s.f. (pop.) cundizion di cui che al è crot, che nol è vistût o che al è pôc vistûtfemenam a spas in crotarie scuasi complete (Arturo Feruglio, Viaç a Vignesie)
  2. s.f. (pop.) cuantitât di personis crotisal jere un furmiâr di crotarie intal soreli che al centenave (Nin dai Nadâi, Prime di sere)
    Cfr. nuditât