contenziôs  con|ten|zi|ôs  [CO, TS]

  1. s.m. dir., burocr. confront legâl lunc jenfri citadin e stât, jenfri citadin e imprese o jenfri stât e stât e complès di orghins e di proviodiments che a àn a ce viodi cun chel confrontdaspò agnorums di contenziôs, il guvier di Zagabrie al à fat savê, traviers dal so ministri pal Forest, che al intint fâ colâ dutis lis proibizions [pai talians che a vuelin comprâ cjase in Cravuazie] (Anna Bogaro, Cumò si podarà comprâ cjase in Cravuazie)