cjavine1  /cjà-/  cja|vi|ne  [CO]

  1. s.f. golâr di len, pes bestiis, par metilis sot dal jôf, par leâlis di cualchi bande o li che si pues picjâ il sampogn cuant che a son a passonMinut al tignive la manze pe cjavine e le puarinave cu la man sul music (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve)
    Sin. cjaneule