cjarandine /-ì-/ cja|ran|di|ne [CO, TS]
-
s.f.
ornit.com.
ucielut de famee dai Prunelidis, cun colôrs che si somein cun chei des passaris ma bec plui sutîl, lat. sient. Prunella modularis:
il scodoròs zuiatule, / cjacare la moratule, / il merlot imburît / puarte patùs tel nît. / Ce sest chê cjarandine! / Chê calandre… ninine! / Cjare chê tortorele! / Ah ninins di uceluts! (Pieri Çorut, La gnot di Avrîl)
Sin. passare cjarandine