cingul  /cì-/  cin|gul  [CO, TS]

  1. s.m. vist. fasse par strenzi i vistîts tor de vite, soredut intes viestis liturgjichiscingul... manipul... stole... / planete... o lin benon (Zaneto, Imbrois)
    Cfr. cinture
  2. s.m. mec. struture formade di une sorte di fasse di elements larcs articolâts tra di lôr che e cor ator des ruedis di un veicul, fasint che la superficie che si poie par tiare e sedi plui grande e che il veicul al puedi passâ par terens moi o malvualîfs cence infondâsi masse e cence blocâsi tai ostacuiancje li la strade e jere dute par aiar, che a jerin daûr a slargjâle e a splanâle cui bulldozer. Il fonts al jere dut segnât dai cingui e des ruedis (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
  3. s.m. anat. formazion anatomiche di vues o di tiessût gnervôs in forme di fasse o di anelune epilessie focâl dal lobi frontâl, cun interessament dal zîr anteriôr dal cingul (Franc Fari, Il cjâf dai furlans)
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl