cerpidôr  cer|pi|dôr  [BF, TS]

  1. s.m. agr. cui che al taie o che al scurte i ramaçs di une plante, par dâi une cierte forme e soredut par che e vedi une cierte produzionil cerpidôr al ere chel che al cuinçave las vîts (Anonim, Il cerpidôr)
    Sin. cuinçadôr