casâr ca|sâr [CO]
-
s.m.
cui che al fâs il formadi e altris prodots dal lat intune latarie:
cui sa mai che un doman no si ves di tornâlis a vierzi [lis latariis] e nol torni di mode il mistîr dal casâr (Ivano Urli, Storiis di un secul di vacjis)
Var. cjasâr
Cfr. fedâr