carburant  /-ànt/  car|bu|rant  [CO]

  1. s.m. sostance che intai motôrs a combustion interne, insiemi cul aiar, e forme une misture esplosive che e permet al motôr di funzionâal pâr che cumò al scugni paiâ almancul i 150 milions di carburant che la nâf e à consumat in plui (Lelo Cjanton, Il Strolic furlan pal 1984)