cabolâ ca|bo|lâ [BF]
-
v.intr.
cirî di induvinâ il futûr cu la cabule, cirî di induvinâ il futûr midiant di numars, letaris, insiums e v.i.
Var. cabalâ , cabulâ -
v.tr.
(fig.)
pensâ fantasiis o fâ resonaments complicâts, dificii, che a domandin sfuarç e che no dan nissun risultât parcè che a son masse lontans de realtât
Sin. fâ lunaris