bocjarde /-à-/ bo|cjar|de [BF, TS]
- s.f. artes. martiel che al à piçulis spicis piramidâls, par lavorâ la piere: la superficie des muelis, cul doprâlis, si slissave e duncje no lavoravin plui ben: alore il mulinâr lis bateve cuntun martiel di pueste, la bocjarde, par fâlis ruspiis chel tant che al coventave (Comun di For Disot, Lis Stradis de Aghe - Il mulin di Pete)