averbi  /-è-/  a|ver|bi  [CO, TS]

  1. s.m. gram. part dal discors che no si flet e che e definìs, e precise, e mude e v.i. il significât di un verp, di un adietîf o di un altri averbitai ultins agns, simpri sot de pression dal model linguistic talian […] tal fevelât e tal scrit il numar di averbis cul sufìs -mentri al è cressût fûr di misure (Sandri Carrozzo, I averbis in -mentri, resonaments daûr de normalizazion dal lessic)