artist  /-ì-/  ar|tist  [FO]

  1. s.m. cui che al fas art, soredut se al dimostre di sei brâf:  nol è un câs che li dentri a zirin musiciscj, pitôrs, atôrs e artiscj di ogni fate (Max Mauro, Un Friûl difarent: i 90 mhz di Onde Furlane); un artist di prime sfere, chel che al à piturade la capele dal Domo (Costantino Smaniotto, Co l'amôr al cimie)
  2. s.m. cui che al lavore tal mont dal spetacul:  [tal festival Suns] sul palc dal Teatri Gnûf «Zuan di Udin», si sfidaran artiscj e grups che a rivaran di ogni bande de Europe (Erika Adami, Poie europeane par «Suns»); in place, co la int a saltavin fûr di messe, artiscj a stomi crot a mangjavin stope e a spudavin fûc, a spacavin cjadenis cul stomi, a tiravin curtìs cuintri une bree e cjans amaestrâts a balavin su dôs gjambis (Alan Brusini, Come tai romançs)
  3. s.m. cui che al è une vore brâf tal fâ alc:  al jere un artist tal savê dâur [aes cjampanis] vôs di vaî o di ligrie secont che al coventave, tal dâ onde largje e timp just a ogni sglongjade (Maria Forte, La rive di Sant Pieri)
  4. s.m. cui che al fâs un lavôr di produzion manuâl:  ta la ostarie di siore Bitine, tal gno paîs là jù pe Basse, si cjatavin […] ducj i artiscj di lenti: faris e marangons, cjaliârs e muradôrs, pitôrs e teracîrs, e cjarpentîrs, e fornasîrs e vie discorint (Alviero Negro, Un cjapiel di stran); i colonos, i artiscj, chei che a lavorin, polsavino mai? A polsavin ancje chei; ma no come i siôrs di lâ in vacance (Riedo Pup, I furlans e lis feriis)
    Sin. artesan
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl