anagrafe 
          /-nà-/ 
      a|na|gra|fe 
      [CO, TS]
      
        
        - 
s.f.
burocr.
regjistri cul numar e cul stât civîl dai abitants che a son residents intun comun: 
"Va ben" i dîs al segretari "che l'om nol è iscrit ta la anagrafe, ma nissun po dineâ che da plui di un an nol sei incjasât tal comun, e voie o no voie, al è notât te popolazion provisorie [...]" (Pieri Somede dai Marcs, La ultime firme de mê podestarie)
- 
ufici che al ten chel regjistri: 
"O voi in comun, a fâ la cjarte di identitât." "Cjale che vuê e je sierade la anagrafe!" (Bete di Spere, Spending review)